Grecia in imagini

Manastirea Sfantul Stefan este cea mai accesibila pentru pelerini. Aici se poate ajunge din doua directii: din satul Kastraki sau din orasul Kalambaka, din partea de sud-vest.
Manastirea este ca o cetate, construita in varful unei stanci gigantice cu o suprafata de 7.500 metri patrati.

Desene si gravuri vechi arata ca in trecut, la Manastirea Sfantul Stefan se putea urca mai lesne decat la celelalte lacasuri meteorice datorita unui pod mobil ce facea legatura intre stanca pe care se afla manastirea si versantul Koukoula, diametral impotriva. Ulterior, podul mobil din considerente de paza si securitate, a fost inlocuit de un altul, fix, cu lungimea de 8 metri, pe care se ajunge in deplina siguranta la manastire.

Manastirea Sfantul Stefan este cea mai veche asezare monahala de pe Muntele Meteora, fiind fondata in anul 1192 de catre sihastrul Ieremia. In anul 1333, Andronic al III-lea Paleologul a renovat-o, luand-o sub protectia sa.

Conform inscriptiei lui Ieremia, obarsia vietii monastice pe aceasta stanca dateaza din anul 1192. Cuviosii Antonie (prima jumatate a secolului al XV-lea) si Filotei (mijlocul secolului al XVI-lea), sunt considerati ctitorii oficiali ai manastirii.

Biserica veche, cu hramul Sfantul Arhidiacon Stefan, a fost construita in anul 1350, dar ulterior devenind neincapatoare, s-a mai construit o biserica mare (1798) cu hramul Sfantul Haralambie.

La Manastirea Sfantul Stefan a trait pentru o scurta perioada de timp imparatul Bizantului Andronic al III-lea Paleologos. De atunci manastirea s-a numit regala si patriarhala si s-a bucurat de anumite privilegii, imparatul facand importante donatii.

In anul 1398, domnul ungro-vlah Ioan Vladislav a donat manastirii un fragment de lemn din Sfanta Cruce, particele din moastele Sfantului Ioan Botezatorul si mosii din tara noastra, din nou nepotul sau, vornicul Dragumar, a donat capul Sfantului Mucenic Haralambie.

In anul 1545, micul naos s-a marit, inca o data Preotul Nicolae a restaurant, partial, tablou. Biserica Sfantului Haralambie construita in anul 1789, impodobita cu minunate sculpturi in lemn, a fost distrusa de bombardamente in 1943, inca o data ulterior reparata si pictata de celebrul artist contemporan Vlasis Titomis. Este o constructie mareata si impunatoare, cu trei turle.

Minunatul altar sculptat in lemn si Sfanta Masa, de asemenea sculptata in lemn, impodobesc biserica. In biserica se pastreaza capul Sfantului Haralambie, moaste care savarsesc si in zilele noastre nenumarate minuni.

Impresionanta sala de mese a fost transformata in prezent in muzeu, avand ca exponate valoroase obiecte din patrimoniul manastirii: Evanghelii lucrate cu aur, Sfinte Potire, cadelntte, manuscrise, icoane postbizantine, vesminte tesute si brodate cu fir de aur, sculpturi si lucrari in filigran.

In sacristie si in biserica, printre odoare se gasesc cruci, vase de cult, icoane, odajdii, un epitaf, vechi manuscrise cu miniaturi, un brau lucrat cu fir de aur datand din anul 1778 si mansetele brodate cu aur care au apartinut Episcopului Gavriil de Dimitriada.

Manastirea Sfantul Stefan, cu o bogata lucrare duhovniceasca si filantropica, s-a remarcat pentru rolul de centru strategic al luptei macedoniene, la formarea tinerei neamuri si in invatamant. Astfel, in anul 1850, manastirea a construit in orasul Kalambaka Scoala Konstandio si a donat 80.000 de drahme de aur pentru construirea unui gimnaziu in Trikala.

Daca in 1880 manastirea inca numara o obste de 31 de monahi, in 1960 ajunsese pustie. Ca urmare a acestui fapt, din anul 1961 manastirea a fost transformata in chinovie de calugarite. Muzeul manastirii adaposteste numeroase si pretioase obiecte de cult. Aici poate fi vazut un codex bizantin din anul 1404, donat de Filotei si Antonie Cantacuzino.

Pe crestetul ros de intemperii al unei stanci uriase, sta agatata cea mai mica manastire de pe Muntele Meteora, numita Sfantul Nicolae Anapafsas, adica Sfantul Nicolae “Odihnitorul”. Ea se ridica la sud-vest de stancile Meteorei, si intre manastirile abandonate Prodromu si Pantocrator.

Manastirea, in forma ei actuala, a fost construita la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea, probabil peste ruinele unui lacas mai vechi. Se crede ca numele manastirii vine de la numele persoanei pe cheltuiala careia s-a construit prima ctitorie.

Suprafata redusa si ingustimea stancii pe care este asezata manastirea a constituit pricina principala a realizarii de constructii cu mai multe etaje. Astfel, la primul nivel se afla biserica si trapeza, inca o data la al doilea, chiliile.

Constructia bisericii a inceput in preajma anului 1510, cu cheltuiala lui Dionisie cel Milostiv, Mitropolit de Larisa, si a lui Nicanor, arhiereu exarh de Stagon - Kalambaka. Din initiatoarele decenii ale secolului al XVI-lea cand manastirea a fost complet restaurata si s-a ridicat din temelie Biserica Sfantul Nicolae, viata monahala organizata se desfasoara necontenit pana in prezent.

Biserica centrala a manastirii, inchinata Sfantului Ierarh Nicolae, urmeaza forma neregulata a stancii, fiind spatioasa si bine utilata. Biserica alungita, cu o exclusiv incapere in forma de patrulater, cu o cupola mica in centrul acoperisului, este lipita in partea de sud de peretele de piatra al muntelui.

Decorarea bisericii, dupa cum atesta o inscriptie, s-a terminat in anul 1527. Decoratiile peretilor sunt atribuite calugarului Teofan Strelitzas din Creta care, in ciuda numeroaselor dificultati intampinate din pricina stancii, a realizat tablouri de o frumusete impresionanta. Calugarul Teofan Strelitzas din Creta (+1559) este si intemeietor al Scolii Cretane de tablou bizantina.

Pictura naosului Bisericii Sfantului Nicolae este cea mai veche lucrare a lui Teofan in care isi pune amprenta personala cu toate trasaturile specifice ale inconfundabilei sale arte: noblete, vioiciune, prospetime, tonuri blande si luminoase si, in general, o calitate de exceptie si o tehnica desavarsita a proiectarii si repartizarii cromatice a formelor specifice care, in final, s-au cristalizat in marile ansambluri de tablou ale maturitatii sale artistice, in Manastirile Marea Lavra si Stavronikita din Sfantul masiv Athos.

Pelerinul poate vizita Paraclisul Sfantului Antonie, Osuarul si Paraclisul Sfantului Ioan Botezatorul, din nou la ultimul nivel, vechea Sfanta Masa, cu fresce, servind in prezent drept loc oficial de primire. In prezent, mica manastire mai are doar cativa monahi.

Accesul la aceasta manastire (precum si la altele) se facea pe scara de funie sau cu plasa trasa cu un sistem de roata cu tambur si scripete.

Tags: meteore, Sfantul Stefan