Varful stancii are o suprafata de aproximativ un hectar, aici aflandu-se alaturi de biserici chiliile calugarilor, bucataria, sala de mese si o mica bucata de pamant cultivata. Panorama ce se vede de la Manastirea Sfanta Treime este de vis, la rasarit aflandu-se Manastirea Sfantul Stefan, la vest, Manastirea Varlaam si Marea Meteora, din nou la sud, Kalambaka.

In vechime, asemeni celorlalte manastiri de la Meteora, urcusul se facea cu scara de sfoara sau cu plasa trasa cu un sistem de roata cu tambur si scripete. In anul 1888 s-a cioplit un mic drum in stanca, completat in anul 1925 cu 150 de trepte, facilitandu-se accesul in manastire.

Conform traditiei, manastirea a fost zidita in 18 ani, in perioada 1458-1476, de catre monahul Dometios, primul colonizator si ctitor. Intr-un document al imparatului Simeon Vresus Paleologos datand din anul 1362, se mentioneaza existenta Manastirii Sfanta Treime, cu viata monahala de calugari. Traditia spune ca au fost necesari 70 de ani pentru a urca pe stanca materialele pentru constructie si ca abia apoi a inceput zidirea lacasului.

Biserica Sfanta Treime a fost zidita in anul 1476 si are forma de cruce, cu turla joasa si doua coloane. Fresca interioara dateaza din anul 1741, este realizata in traditia post-bizantina, si este lucrarea fratilor preoti pictori Antonie si Nicolae.

Pe cupola este pictat Dumnezeu Pantocrator, inca o data in colturile sferice, cei patru evanghelisti intre care Sfantul Evanghelist Luca este reprezentat pictand icoana Maicii Domnului. Catapeteasma originala, sculptata in lemn, cu vechile sale icoane, a fost furata.

Pe langa biserica centrala, Manastirea Sfanta Treime mai are si un paraclis. Paraclisul Sfantul Ioan Botezatorul, de forma circulara, cu cupola, cioplit in stanca, inzestrat cu valoroase icoane, a fost construit si pictat in anul 1862.

La intrarea in manastire se afla o mica bisericuta sapata in stanca. Peretii au fost pictati de calugarii Damaskinos, Arsenios si Ionas. Complexul de constructii al manastirii cuprinde trapeza (sala de mese), bucataria, chiliile, salile de receptie, doua bazine pentru colectarea apei si alte incaperi auxiliare.

Muzeul de Arta Populara al manastirii, cuprinzand o bogata colectie de tesaturi foarte vechi, vase, unelte si obiecte de arta populara, prezinta un scop deosebit pentru vizitatori.

Un culoar de beton si un pod suspendat te duc pe crestetul stincii complet izolate, unde se afla manastirea. Prima asezare monahala dateaza din secolul al XV-lea, cind citiva sihastrii se nevoiau aici, primind mancare de jos cu funia. In anul 1545 doi calugari macedoneni, fratii Maxim si Ioasaf, au transformat mica sihastrie in manastire, zidind din piatra actuala biserica, cu hramul Schimbarea la Fata. Fresca a fost lucrata in anul 1561. Majoritatea manuscriselor si documentelor acestei manastiri sint pastrate la Biblioteca Nationala din Atena.

Manastirea Rousanou, numita dupa numele fondatorului ei, se afla intre Manastirile Varlaam si Sfanta Treime, la sud-rasarit de Marele Meteor, pe culmea unei stanci zvelte, verticale, din padurea de piatra de la Meteora. Un culoar de beton si un pod suspendat te duc pe crestetul stancii complet izolate, unde se afla manastirea.

Numele manastirii provine de la satul Rosana din Tessalia in care s-a nascut cel dintai ctitor. cesta este un ansamblu incantator, cu patru etaje, care a capatat forma arhitectonica de baza in deceniul trei al secolului al XVI-lea. Biserica si cateva chilii se situeaza la parter, din nou la etaj arhondaricul cu camerele de primire, chilii si alte incaperi auxiliare.

Vizitatorul care trece pe la poalele acestei stanci este cuprins de un sentiment de teama si admiratie privind laturile aproximativ vericale ale stancii care se continua cu zidurile manastirii. Intreaga suprafata a varfului stancii constituie incinta manastirii.

Ca si la celelalte asezaminte de la Meteora, la inceput accesul se facea cu ajutorul scarilor de sfoara. Pana in anul 1897, accesul in manastire se facea cu ajutorul unor franghii. Mai tarziu, doua poduri de lemn serveau calugarilor si vizitatorilor ca mijloc de a ajunge la manastiri. Incepand cu anul 1936, doua poduri de lemn solide servesc aceluiasi interes.

Izvoarele istorice precizeaza ca Manastirea Rousanou a fost intemeiata in anul 1288 de calugarii Nicodim si Benedict. In anul 1545 a fost renovata si completata cu alte constructii de catre calugarii Maxim si Ioasaf din Ioannina.

Biserica manastirii are hramul Schimbarea la Fata a Domnului Iisus Hristos, este decorata cu minunate fresce si are odoare aparte printre care icoane, vase de cult, cruci, odajdii si moaste ale sfintilor.

Din punct de vedere arhitectural, este o biserica bizantina cu turle, cu trei spatii decorate cu desene murale remarcabile, inspirate din ciclul istoric si liturgic al bisericii ortodoxe. Iconostasul este sculptat in lemn si poleit cu aur, inca o data strana de inchinare la icoana Nascatoarei de Dumnezeu este impodobita cu modele maiestrit lucrate in sidef.

Frescele despre care inscriptia spune ca au fost realizate in anul 1561 cu participarea staretului Arsenie, se pastreaza intr-o forma foarte buna in pofida vechimii lor de peste 400 de ani. Aici se afla unul dintre cele mai importante si mai stralucitoare ansambluri picturale ale perioadei postbizantine. Frescele care acopera tot naosul si pronaosul, apartin scolii cretane (dupa estimarile specialistilor, ucenicului lui Theofanis din Creta, Georgi).

La Manastirea Rousanou, pe langa “Schimbarea la Fata a Domnului Iisus Hristos”, la 4 decembrie se cinsteste cu aparte evlavie Sfanta Mucenita Varvara. Pe la mijlocul secolului al XVI-lea a functionat la Manastirea Rousanou un atelier de manuscrise. Majoritatea manuscriselor si documentelor acestei manastiri sunt pastrate la Biblioteca Nationala din Atena.

Pe platoul celei mai inalte dintre stincile Meteore se afla manastirea cea mai reprezentativa din tot ansamblul, cunoscuta sub numele de Marea Meteora, cu hramul Schimbarea la Fata. Fondatorul acestei manastiri a fost Sfintul Atanasie Meteoritul, venit aici din Muntele Athos. El a intemeiat pe aceasta stinca o mica sihastrie pe care o transforma in 1344 intr-o lavra, vestita pina in zilele noastre. Tot el a inceput constructia Bisericii Schimbarea la Fata, terminata ulterior de Ioasaf si Simeon. Aceasta biserica este cea mai veche si impunatoare din tot ansamblul Meteorelor, din nou fresca interioara, de mare calitate artistica, apartine scolii cretane, ajunsa la culme in secolul al XVI-lea. In secolele XVI-XVIII Manastirea numara pina la 300 de monahi si eremiti, fiind o chinovie model. Si in prezent atit biserica mare, paraclisele cit si intreaga incinta sint frumos restaurate si bine intretinute.

Pe crestetul ros de intemperii al unei stinci uriase, sta agatata cea mai mica manastire de pe Muntele Meteora, numita Sfintul Nicolae Anapafsas, adica Sfintul Nicolae Odihnitorul. Prima asezare monahala dateaza aici din secolul al XIV-lea. Adevaratul fondator a fost dar Sfintul Dionisie cel Milostiv, la inceputul secolului XVI. Fresca, de mare calitate iconografica, este lucrata in prima jumatate a secolului al XVI-lea de monahul Teofan Cretanul, un exponent de seama al Scolii Cretane de desen. In prezent, mica manastire mai are doar citiva monahi

Urcusul este de 250 metri, din nou culuarele sapate in stanca si cele 115 trepte abrupte si neregulate conduc pasii pelerinilor, cu efort, dar fara teama si in deplina siguranta, pana la intrarea in manastire. Turnul cu balcon pentru scripete si plasa-lift, construit in 1520, este edificiul care se zareste din departare si primul care intampina dupa urcus.

Manastirea a fost construita prin munca si pe cheltuiala binecuvantatilor Atanasie si Ioasaf, in anul 1388, si este cea mai reprezentativa manastire din tot ansamblul de la Meteora. Sfantul Atanasie, venit din Athos, a intemeiat pe stancile Meteorei o mica sihastrie.

In prima chinovie a Sfintei Meteora, succesor si impreuna ctitor cu Sfantul Atanasie a fost Cuviosul Ioasaf (1350-1423), fostul imparat bizantin Ioan Vresis Paleologul. Ulterior, in 1541-1542, asezamantul a fost renovat si completat de calugarul Simeon si ucenicii sai.

In secolele XVI-XVIII manastirea numara pana la 300 de monahi si eremiti, fiind o chinovie exemplara. Cu timpul, numarul crescand al monahilor a facut din aceasta micuta biserica o adevarata lavra. Slujirea din aceasta biserica a fost savarsita, fara intrerupere, pana in zilele noastre.

Tot Sfantul Atanasie a inceput si constructia Bisericii Schimbarea la Fata, terminata ulterior de Ioasaf si Simeon. Aceasta biserica este cea mai veche si impunatoare din tot ansamblul Meteorelor, din nou fresca interioara, de mare calitate artistica, apartine scolii cretane, ajunsa la culme in secolul al XVI-lea.

In interiorul manastirii se afla mormintele celor doi fondatori, precum si o tablou cu acestia tinand pe maini biserica. Biserica din interiorul manastirii are peretii acoperiti cu icoane ortodoxe, expresive, in culori vii. Din pacate nu se cunosc autorii, dar expertii considera ca ar fi vorba de ultimul, dar si cel mai cunoscut pictor cretan, Theophanis.

Mareata si impunatoare, Biserica Schimbarea la Fata a Domnului Iisus Hristos are un iconostas minunat sculptat in lemn poleit cu aur si un tron ecumenic decorat cu sidef cu incrustatii artistice (1616-1617).

Frescele sunt minunate, dateaza din secolul al XVI-lea si se refera la ciclul dogmatic, istoric si liturgic iconogragic al bisericii ortodoxe, o bucuroasa imbinare de arta macedoniana si cretana. Dupa estimarile specialistilor, unele lucrari apartin ucenicului lui Teofanis, Georgi Cretanul.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul aflata pe catapeteasma, este apreciata drept unicat in iconografia ortodoxa. Aspectul particular rezida din reprezentarea Maicii Domnului – Imparateasa, cu coronita si vesmant rosu, cu flori in mana dreapta si spic de grau in stanga, simbol al granelor din care se face prescura. Mantuitorul nu este infatisat ca un prunc in bratele mamei, asa cum se obisnuieste, ci in picioare, invesmantat ca un print.

In afara de biserica centrala, la Marele Meteor exista alte trei biserici paraclis, cladite in perioade diferite: Biserica Sfantul Atanasie aflata la intrarea in manastire, Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena, construita in 1769 si Biserica lui Ioannis Prodromos, construita in anul 1600.

Printre odoare se pastreaza capetele fondatorilor manastirii, Atanasie si Ioasaf, moastele altor sfinti, darurile imparatilor bizantini si patriarhilor, cruci, icoane, manuscrise, carti vechi pe pergament, vase de cult din argint.

In biblioteca se afla aproximativ 600 de volume vechi, codici, manuscrise de mare valoare artistica. Manastirea Marea Meteora pastreaza bule de aur, sigilii patriarhale si documente istorice pretioase, lucrari vechi, rare, din secolele XV-XIX, icoane post-bizantine din secolele XIV si XV, vechi lucrari artistice executate manual: sculpturi in lemn, broderii cu fir de aur si argint.

Fosta Trapeza, construita in anul 1557, a fost transformata in muzeu si gazduieste o parte din patrimoniul manastirii. Are o lungime de 35 de metri si o latime de 12 metri. Cinci coloane sustin acoperisul care se imparte in patru bolti simple si doua duble, artistic decorate. In cavitatea Trapezei este pictata Maica Domnului, de o parte si de alta fiind reprezentati Arhanghelii Mihail si Gavril.

In muzeu se gasesc expuse obiecte de mare valoare duhovniceasca si artistica: cruci si sipete, epitafuri si icoane, potire si evanghelii, toiaguri arhieresti, odajdii sfinte. De mentionat in mod deosebit, o cruce sculptata de Calugarul Daniil, la care a lucrat timp de zece ani si icoanele de mare valoare artistica: Umilinta Extrema, Nascatoarea de Dumnezeu Plangatoare, Atingerea lui Toma, Evanghelistii.

Vatra – bucataria din anul 1557, in prezent muzeu popular, care pastreaza nestirbita atmosfera de epoca, adaposteste captivante exponate, vase de bucatarie vechi, din cupru, lut si lemn.

Inainte vreme neexistand cai de intrare in manastire, aprovizionarea se facea cu ajutorul unui scripete, cu funii si cosuri pe care calugarii le coborau pentru a fi umplute cu cele necesare de catre negustorii care se aflau la poalele stancilor.

In anul 1923 scarile de sfoara au fost desfiintate, din nou plasa agatata din turnul deosebit construit mai transporta doar obiecte si, din cand in cand, credinciosi varstnici sau bolnavi.
O constructie mica si simpla, sapata in totalitate in stanca, aflata langa scara de piatra, este schitul ctitorului manastirii, Sfantul Atanasie Meteoritul.