Este o ramasita a vremurilor in care printesele erau inchise in astfel de cladiri. Semnificatia lor era simpla: printesele nu aveau voie sa iasa iar eventualii pretendenti nu se puteau ascunde pe la colturi. L-am nimerit, din pacate intr-o perioada in care era inchis, pentru renovare. Sau poate ca asta era doar o poveste pentru turisti care trebuia sa ascunda ultima printesa prizoniera fara de voia sa in turn. Ca sa atingeti obiectivele turistice din Salonic cel mai bine este sa va cumparati, la gara (acolo gasiti cu siguranta) o harta turistica a orasului. Obiectivele sunt pozitionate exceptional iar denumirile sunt si in greceste si in engleza. In plus, chiar daca nu cunoasteti limba engleza, obiectivele turistice sunt schitate pe harta in miniatura, deci veti vedea unde sunt biserici, unde este turnul, unde sunt ruine de castel sau columna victoriei ori arcul de triumf… O vacanta in Grecia ar trebui sa va poarte, neaparat, prin Tesalonic.

Prin ce se deosebea acest monument de celelalte? Prin faptul ca, pe fiecare din fetele sale, in colturi, existau statui de 3 m cu… luptatori daci. 8 luptatori daci strajuiau, pe vremuri, arcul de triumf al lui Galenus… Oare de ce au fost dati jos?!

Cei vechi stiau ca victoriile trebuie sa ramana in memoria urmasilor. Pentru ca acestia sa nu uite niciodata cat de gloriosi au fost stramosii lor. Asa s-au inaltat columnele si au purtat, peste milenii, gloria luptelor castigate…

In Grecia gasesti la tot pasul semnele crestinismului timpuriu. Este ca si cum aici s-ar fi nascut crestinismul. In fapt, Grecia a fost mereu perceputa ca leaganul civilizatiei… Sau pentru cunoscatori, putem spune ca Grecia a furat acest titlu Daciei, continuatoarea Imperiului pelasg. Dar trecem peste aceste aspecte ale trecutului, mai ales cand stim ca, intre timp, grecii si-au rascumparat pacatele ori cel putin au incercat. In Salonic (sau tesalonic cum se spune la ei) exista o biserica mare unde oamenii vin permanent in pelerinaj la Sfantul Dimitrie, facatorul de minuni. Este unul dintre obiectivele turistice pe care trebuie sa le vizitati in acest oras. Celelalte sunt Farul (Turnul) Alb, care se gaseste pe plaja, columna lui Galenus, ruinele palatului lui Galenus, Arcul de triumf al lui Galenus (ce a ramas din el) precum si una dintre primele biserici crestine care inca mai are peretii interiori poleiti cu aur (acum imi scapa numele bisericii, dar este exact langa columna). Poate va intrebati cine a fost Galenus? Galenus a fost un imparat al imperiului roman. Si a fost un imparat de origine dacica. S-a nascut la Tesalonic, de unde si grija sa deosebita pentru acest oras…

Marea Egee este plina de insulite. In vremurile de demult, aceste insulite erau cuiburi ale piratilor. Poate ca piratii au ramas de mult doar o amintire, dar nu poti sa nu simti un fior cand navighezi printre insule… Ai senzatia ca in orice moment pot sa apara demonii marilor si sa opreasca vaporul pe care calatoresti. Skyatos a fost, demult, unul dintre cuiburile piratilor din zona. Acum e doar un sat cu oameni cumsecade, cu case varuite in alb. Si ceea ce este mai impresionant e faptul ca localnicii se lupta cu piatra de pe insula: fiecare petic de pamant este cultivat cu ceva: o floare, un pom. Te simti intr-o alta lume. Trebuie sa ajungi in varful insulei unde este o biserica ortodoxa si un punct de belvedere minunat. Iar la pranz obligatoriu trebuie sa incerci preparatele locale in tavernele care sunt la malul marii… Si chiar daca nu vezi nici un pirat, ai impresia ca sufletele lor ratacitoare inca bantuie insula si nu te poti opri sa te gandesti ca poate albul caselor este un strigat disperat al lor, dorinta puternica de a fi iertati pentru faptele comise. Iertati prin urmasii lor din ziua de astazi si prin faptele acestora… Asa ca, daca poti, mergi la Skyatos… Drumul dureaza cateva ore pe mare, dar merita fiecare minut de asteptare.

Cand am pasit prima data pe bordul corabiei m-am simtit ca in romanul lui Radu Tudoran, Toate panzele sus. pentru ca era o micuta goeleta facuta sa strabata Mediterana. Tangajul nu era mare si am scapat de celebrul rau de mare. In caz ca exista persoane care nu suporta marea e bine ca inainte de plecare sa mearga la orice farmacie din oras si sa ceara o pastila de rau de mare “sea sick”. Grecii inteleg chiar si engleza dezacordata pe care o vorbim majoritatea dintre noi. Cat priveste pastila, ea trebuie luata cu aproximativ 1-2 ore inainte de plecare… Drumul pana la Aliki a durat cateva ore, timp in care pe bordul vasului s-a servit cate un sandwich si cate o cafea/suc, gratuite, prinse in costul croazierei. Apoi ni s-au dat undite si calamar pe post de momeala. Nu va asteptati la cine stie ce scule pentru ca in realitate e vorba de un sul de plastic pe care e infasurata guta terminata cu un carlig. Marea majoritate are norocul si prinde cate un peste… Cu o jumatate de ora inainte de a ajunge la Aliki corabia s-a oprit intr-un golf linistit unde apa era atat de adanca incat nu i se vedea fundul. Cei mai multi au inotat – senzatia este extraordinara, mai ales ca apa este mai sarata ca la Marea Neagra si lipsita de valuri. Ceea ce inseamna ca efortul pentru a ramane la suprafata este minim. In Aliki s-a luat pranzul pe vapor, masa fiind oferita tot de patronul corabiei. Evident, dupa aceea am plecat sa mancam ceva adevarat la mal. Femeile mai fandosite au plecat cu o salupa, iar marea majoritate am plecat… inot. Pe tarm sunt cateva restaurante unde gasiti specialitati marine. Am ales un peste mare, local, iar la final am primit, din partea casei, o prajitura din malai cu miere – ceva extrem de simplu si de gustos in acelasi timp. Daca ajungeti pe Thassos sa va opriti neaparat la Aliki pentru masa de pranz. Au si o bucata buna de plaja… Aaa… ce era mai interesant… Proprietarul corabiei 9care indeplinea si functia de capitan de nava) era… politistul din Limenaria. De luni pana vineri era politist iar in week-end era marinar.